La vest de Tokyo, în prefectura Iamamashi
Face primii pași în lume Akihito Kobayashi
Dotat cu o minte ascuțită, ca lamele lui Musashi
Avida de a ști câte în luna și în stele, ca maiașii
Tatăl sau bilionar, Forbes top 10 mondial
Ocordial, vedea familia ca nucleu primordial
Asta doar până a acceptat un post guvernamental
În numele binelui fundamental, fugea in mental
Când voia sa își vadă fiul, sau deschidea Pc-ul,
Webcam-ul văzându-si dormind copilul,
Căci odată cu moartea soției sale i s-a rupt filmul
El e singurul sau stimul, privindu-l își reglează ritmul
Akihito e singur în casa, printre servitori,
Nu vrea deloc sa iasă, are ca prieten un calculator
Nu-i place sa se joace, extrage informații, sparge,
Barierele vârstei, nu c-ar vrea sa se remarce
Dar, vrea alături pe cineva alături care sa nu moara
Dintr-o boala în faza terminala,
Ca mama sa, el era la școală
De atunci s-a închis în el,
Focul intern s-a stins, e ger
Noapte de noapte aruncând pumnul strâns spre cer,
Ce-i cert e ca la 16 ani a creeat primul robot,
Coerent in mișcări, biped, nu pot
Descrie 1% din a sa calmă bucurie,
Dar a doua zi când telefonul suna din sufragerie
"Bună ziua, Akihito Kobayashi, îmi pare rău să vă anunț că,
Tatăl dumneavoastră a murit într-un accident de mașină "
Avea 30 de ani și un suflet rece,
Muncea, nu simțea ca timpul trece,
Nu știa ce înseamnă a petrece,
Erau 10 ani de când își concediate staff-ul,
Manca când apuca, prin toată casa domnea praful,
Însă, la subsol era al sau imens laborator,
Toate erau la locul lor, încarcă ultimul protocol
E nerăbdător, vrea sa vorbească cu ei,
El însuși e creator deasupra oricăror dumnezei,
A reimiplicat sistemul tegumentar, cerebral
Tiparul vocal, implementase și repertoriul gestical
Celor 2, îi vor încălzi inima rece sloi,
Ca de la 10 ani plânge întrebându-se "de ce noi?"
Sistemul se inițializeaza, 100 de procente,
Mama e treaza, tata la fel,
El nu știe dacă visează,
Si dacă visează, sigur nu vrea sa se trezească,
2 zile i-a privit gură cască,
Nu a îndrăznit sa se ciupească,
Dar, mama îl întreabă ce ar vrea sa găsească,
Tata ar bea o sticla de vin, vrea sa sărbătorească
El e cuprins pe deplin de o fericire nebuneasca,
Dar nu poate sa o arate sau sa o mărturisească,
Pleacă de acasă cu o plasa după vin
Și alte chestii de pus pe masa,
Cerul plin de stele, încearcă să-și amintească,
De când nu a mai stat sub el
D-aia nu-l vede pe cel ce vine direct spre el,
Înarmat cu un trup de fier
Mama și tata îl priveau de după geamul blindat,
A uitat, scriptul "dragoste" nu merge compilat
Încearcă sa îl scrie încă de când era un copilaș,
Dar orice copil se pierde în tehnologie dacă-l lași
